Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a putea candida la alegerile pentru președinția Federației Române de Fotbal sunt expuse înt-un mod care lasă loc de interpretări.
Potrivit art. 36 alin.5 din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și a sportului, federațiile sportive naționale se organizează si funcționează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu statutele federațiilor internaționale corespondente.
Condițiile pe care trebuie sa le indeplinească o persoană pentru a candida la funcția de Președinte al Federației Române de Fotbal sunt prevăzute în cuprinsul art. 37 alin. 3) din Statutul FRF:
“ Persoanele propuse pentru a candida la funcția de președinte
al FRF trebuie sa îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:
- cetățenia română;
- studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență;
- nu au suferit condamnări penale privative de libertate;
- nu au fost declarate persona non grata de Adunarea generală a FRF.”
Cu privire la condițiile enumerate de textul regulamentar menționat, se impun unele observații:
În primul rând, trebuie subliniat faptul că, având în vedere formularea imperativă a art. 37 alin. 3) din Statutul FRF, eventualul candidat la funcția de președinte al Federației Române de Fotbal trebuie sa îndeplinească toate criteriile impuse de Statut. În al doilea rând, se poate observa că enumerearea condițiilor este cumulativă și, în concluzie, neîndeplinirea unei singure condiții din cele expuse impune invalidarea dosarului respectivului candidat.
Aceste aspecte reies cu evidență din simpla lectură a articolului statutar.
- în ceea ce privește condiția cetățeniei române, în afară de formularea succintă a textului statutar, nu sunt necesare comentarii suplimentare. Candidatul la funcția de președinte al FRF trebuie sa aibă cetățenia română la data depunerii dosarului de candidatură. Din moment ce textul citat nu distinge, reiese ca acesta poate sa aibă si dublă cetățenie (pe lângă cetățenia română, să aibă și cetățenia altui stat)
- în ceea ce privește condiția studiilor superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență nu sunt necesare, de asemenea, comentarii suplimentare. Astfel, nu au relevanță domeniul în care s-a specializat candidatul și nici rezultatele studiilor sale. Singura condiție este ca studiile să fi fost de lungă durată și să fie absolvite cu diplomă de licență la data depunerii candidaturii. Ar putea totuși exista o discuție cu privire la formularea „studii de lungă durată”, care nu mai este de actualitate, având in vedere introducerea prin legea invățământului a „sistemului Bologna” în 2008.
- condiția care ridică cele mai multe interpretari este cea referitoare la condamnările penale privative de liberate. Astfel, textul statutar citat impune ca persoanele care candidează pentru funcția de președinte al FRF să nu fi suferit „condamnări penale privative de libertate”.
Cu referire la această formulare, se impune în primul rând explicarea expresiei „condamnări penale privative de libertate”. În sens penal, această sintagmă exprimă o condamnare la pedeapsa închisorii. Este de menționat că textul nu distinge modalitatea în care a fost executată această pedeapsă. Mai mult decat atât, Statutul menționează o condamnare anterioară momentului depunerii candidaturii, fara să distingă dacă aceasta este definitivă sau nu.
Avand în vedere aceste aspecte, apare ca firească întrebarea: care este scopul acestei interdicții? Protejarea demnității funcției de președinte al FRF sau imposibilitatea fizică a președintelui condamnat de a exercita atribuțiile funcției sale. În mod evident este vorba de protejarea imaginii persoanei care ocupă funcția de președinte al FRF, având în vedere atribuțiile sale de reprezentare a ramurii de sport fotbal în relație cu federațiile internaționale.
Pedeapsa închisorii relevă un grad de pericol social sporit al infracțiunii săvîrșite. Suspendarea executării pedepsei reprezintă numai un mod de executare a pedepsei si este un beneficiu al legii acordat de instanță în considerarea persoanei inculpatului si datorită aprecierii că funcția de reeducare se poate realiza si fără executarea pedepsei în regim de detenție. Totuși, condamnarea la pedeapsa privativă de libertate (închisoarea) există cu toate consecințele sale, numai executarea ei este suspendată.
Nu este de neglijat faptul că și în cazul suspendării executării pedepsei, atât in vechiul cod penal cât și în noul cod, există posibilitatea impunerii unui termen de supraveghere în cadrul căruia persoana respectivă este obligată să se supuna unor restricții (de a frecventa anumite locuri sau de intâlni anumite persoane). In aceste condiții nu se poate concepe ca un presedinte de federatie nationala sa-si delege unele atributii unor al;te persoane pentru desfasurarea unor activitati care pot contraveni obligatiilor cuprinse in hotărârea de condamnare.
în ceea ce privește condiția ca persoana respectivă să nu fi fost declarată persona non grata, trebuie făcut referire doar la noțiunea acestei sancțiuni. Ea este prevăzută in art. 13 lit h) din Regulamentul disciplinar al FRF și este o pedeapsă care se aplică numai persoanelor fizice. O persoană declarată non grata nu este agreată în structurile fotbalului şi nu are dreptul să participe la nicio activitate legată de fotbal, ca voluntar sau într-o funcţie remunerată.
Dr. Cf. Cătălin CIUBOTĂ
Lasă un comentariu