Maidanul fără dragoste

Pe 3 martie am tipărit prima mea gazetă – ”Strada”; era 1990, iar strada de atunci părea locul din care se năștea speranța. Dar, un alt 3 martie îl adusese pe lume pe Ion Iliescu, primul care avea să omoare speranța. Azi, pe 3 martie, președintele anunță un război deschis cu premierul; de jur împrejur, oameni puternici și arme grozave se pregătesc să dovedească că lumea e a lor… Ce moment pentru un scandal politic intern, mai ales susținut și din interiorul parlamentului! ● Un fost colonel de informații îmi spunea zilele trecute ”Comportamentul lui Crin Atonescu din ultima lună seamănă cu al unui demnitar căruia tocmai i s-a (re)găsit dosarul de la Securitate”. Dacă stăm strâmb și judecăm drept, Facultatea de Istorie pe care a absolvit-o Crin nu prea admitea tineri flușturatici precum tânărul Crin… fără să existe un dosar, în prealabil. Oare medicii de la Spitalul Studențesc, care l-au ajutat să rămână repetent (a doua oară) știu ceva despre asta? ● ”Dragă Crin”, dragoste mare… pentru oameni mici. Ce este cu acest fetiș numit Iohannis? Un profesoraș ce până de curând nu a părăsit provincia este unica soluție pentru conducerea țării, pentru Administrație, poliție, Economie – ba chiar și pentru Cultură, deși nu l-am auzit rostind mai mult de 50 de cuvinte – și acelea în fraze extreme de scurte și tărăgănate. Iar pentru că nu e numit plăvanul în fruntea țării, dăm jos guvernul?! ”Dragă Crin” face parcă un joc comandat din alte interese. Nu cumva căderea ”La Famiglia” de la Iași, filieră a intereselor Chevron, trebuie suplinită prin acțiuni politice în forță? ● De fapt, cine conduce Serviciul Român de Informații? Sau poate ar fi mai potrivit ”Ce” în loc de ”Cine”? ● Un analist financiar, cu vechi colaborări în aceeași zonă a ”informațiilor”, îmi expunea, tot zilele trecute, o suprapunere, pe cât de stranie, pe atât de evidentă, între acțiunile marilor burse și instabilitatea atitudinilor guvernamentale și politice din căteva țări recent angrenate în circul politic UE-NATO – printre care România. De fapt, spunea respectivul, UE este un mijloc prin care marile circuite financiare direcționează profitul mondial. Pur și simplu, prin intrarea în UE ne-am listat pe bursă – fără posibilitatea de a controla cine și cum ne vinde acțiunile. Adică țara. ● 3 martie 2014. Lumea în pragul războiului (intereselor), România în războiul intereselor altora. Strada a devenit maidan, dar unul fără dragoste. Dragostea a devenit politică, iar politica a rămas o c(onstantă)…

Dragoș DUMITRIU

Lasă un comentariu