Pe lumea asta nu există doar glume proaste, gen structurile politice românești, sunt și chestiuni serioase. Una dintre ele este situația de la o aruncătură de baț de noi – Ucraina. Tot felul de analiști încearcă toate variantele posibile pentru a demonstra cât de buni sunt europenii și cât de ticăloasă e politica rusă. Istoria – mai veche sau mai nouă – spune clar: și unii, și ceilalți, au avut momentele lor de ticăloșie – dar și de maximă ticăloșie. Adică să nu vină Germania să împartă acum morala, ca pe vremuri Zyklon-b-ul. Și nici Rusia asigurări, ca pe alte timpuri comisari staliniști. Fapte bune au făcut – dar nu statele și politicienii, ci minunații oameni simpli, indiferent de naționalitate, care s-au jertfit pentru marile principii, sau geniile culturii – de multe ori ostracizate de cei puternici.
Așa este și acum – bătălia coloșilor nu se duce pentru ”principiile dreptului internațional” sau ”drepturilor omului”. Dar există o bătălie serioasă – și acesta se poartă, de fapt, în jurul unui singur om – Vladimir Putin. Crimeea, sau chiar Ucraina, înseamnă, de fapt, victoria sau înfrângerea primului lider puternic al Rusiei, de la Stalin încoace. Rușii trec prin momente economice grele, iar amintirea puterii de odinioară este o mângăiere; în acest sens, Putin a fost primul lider capabil să capteze admirația rușilor (și nu numai), făcându-i să mai uite umilința foamei și neputinței, să creadă că zile mai bune pot (re)veni. Eforturile de imagine ale lui Putin sunt considerabile – de la apariții publice spectaculoase la cheltuielile fabuloase pentru Olimpiadă – ei bine toate au construit un personaj excepțional pe care lumea prezentului l-a recunoscut drept cel mai puternic om al planetei. Or, până acum, nimeni nu i-a detronat pe americani la acest capitol! Becul s-a aprins!
Ucraina, și mai ales Crimeea, ar putea schimba radical starea de fapt, o eventuală cedare transformându-l pe Putin într-un lider de operetă, o butaforie. Pentru el ar fi sfârșitul – nu că nu ar duce-o bine în continuare, dar nu ar mai fi decât un personaj ridicol. Dar pentru Rusia – ei bine ar fi un sfârșit mult mai tragic – ar deveni, în foarte scurt timp, doar o colonie pentru exploatarea resurselor naturale, o sursă de forță de muncă și detașamente de sacrificiu, anarhie combinată cu oligarhie mafiotă – drumul pe care îl luase până la Putin – și pe care îl urmează, din păcate, România.
De aceea cred că Putin nu are voie să piardă în nici un caz Crimeea și, pe termen scurt, nici Ucraina. Omul planetei va fi ori pe scut, ori sub scut.
Dragoș DUMITRIU
Lasă un comentariu